Vise spulberate

Zi de zi alergãm dupã un vis, mereu altul, mereu acelaşi.

Ce ne dorim cu adevãrat ȋn viaţã?

Fericire, iubire, bani?

Fericirea e un miraj, iubirea nu e eternã iar banii vin şi se duc la fel de repede.

Universul interior

Aripile negre ale visului mã cuprind ȋncet.

Calde, pufoase, mã poartã cãtre o altã lume, cãtre vise şi dorinţe ascunse. Adorm şi mã trezesc ȋntr-o altã lume, doar a mea. O lume ȋn care visele prind aripi şi devin realitate. O lume a simţurilor, ȋn care dau frâu liber sentimentelor şi ȋn care trãiesc şi simt asa cum ȋmi doresc.

Iernile de altãdatã

     

E ȋnceput de decembrie. Afarã plouã şi e ȋnnorat. Şi gândul mã poartã departe, spre alte ierni, mai albe, mai pure, mai frumoase.

      Spre iernile copilãriei mele, când primii fulgi de zãpadã ne scoteau din casã râzând; când, chiar dacã era miezul nopţii, ieşeam cu toţii la o plimbare pe afarã. Şi chiar şi pãrinţii se bucurau cu noi de omãtul proaspãt cãzut. Ȋmi amintesc de nopţi ȋn care mã plimbam cu ei de manã, ȋmi amintesc de liniştea ce ȋnvãluise oraşul, de scârţâitul paşilor prin omãtul de-abia cãzut...

     

Fallen angel

I am a fallen angel.

Half angel, half demon and I live my life in a continuous struggle of my two sides. Each one is me, each one represents myself, at a moment in time. But which one is true, which one is right?

Or, better said, which one is me?

  Each one of us is seeking for their path in life. For most of them is easy,  for some is hard; sometimes I think it’s impossible. But life is still going, time is passing even if you are in pain, or if you are happy.

The only difference is on how we feel it and this is how we can make a difference, this is how we have the power over our life; even if it is an illusion, same as the time passing. 

Supravieţuire

   

Am obosit... Am obosit sã sper cã mâine va fi o zi mai bunã, am obosit sã aştept ca Soarta sã-mi surâdã, sau ca ceva, orice, sã se schimbe ȋn bine. Am obosit sã caut iubirea printre oameni goi de suflet.

Lucrurile se schimbã, dar ȋn mai rãu şi mã ȋntreb cât mai e pânã la fundul prãpastiei. Dar am obosit şi sã mã-ntreb şi sã nu primesc nici un rãspuns, nici o soluţie la problemele mele.

Rãmas bun

De fiecare datã când pierd pe cineva drag o bucatã din inima mea moare şi rãmâne un gol ce nu-l pot umple decât cu amintiri.

Acum ȋmi amintesc zâmbetul bunicii, tonul cu care mã certa şi mândria şi iubirea din vocea ei cand ȋmi pronunţa numele. Ȋmi amintesc de vacanţele petrecute la bunici, de copilãria dulce şi seninã, când grijile mele se mãrgineau la ziua de azi, la cum sa fug de bunici la joacã, pe maidanul satului sau ȋn pãdurea castelului.

Frânturi de vise

     

Aripi de ȋnger se zbat ȋn aerul rece, de iarnã. Dimineaţa se iveşte din ceaţa ce pare cã a acoperit pãmântul şi simt bãtaia aripilor deasupra mea, sub mine, ȋn mine. Luna plinã devine din ce ȋn ce mai palidã, pânã se ascunde printre nori.  

E târziu, iar eu trebuie sã mã ȋntorc; ȋncã o noapte de cãutãri zadarnice... Pãmântul de sub mine e ȋngheţat şi alb iar vântul rece ȋmi biciuieşte obrajii...zbor.